Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Tricolorul
Anul şi data apariţiei: 10/10/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Liviu Belega
Titlul articolului: Manifestari de extrema dreapta ale autoritatilor italiene
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.ziarultricolorul.ro/externe.html?aid=10361&numar=1081&highlight=minoritati=1099&highlight=minoritati&highlight=minoritatihighlight=minoritati


Numele cotidianului

Articolul:

Manifestari de extrema dreapta ale autoritatilor italiene

Motto: Ceea ce nu-ti place, altuia nu-i face!

articol de: Liviu M. Belega

Manifestari de extrema dreapta ale autoritatilor italiene

 

În aceste zile, remarcile xenofobe ale autoritatilor italiene, precum si cele ale presei peninsulare au atins apogeul vizavi de românii aflati în aceasta tara din diverse motive. Daca, la început, cei vizati erau cu precadere reprezentantii minoritatii tiganesti originare din România, iata ca, acum, cei incriminati sînt românii în majoritatea lor. Este cunoscut faptul ca, dupa 1 ianuarie 2007, cînd România a aderat la Uniunea Europeana, numarul românilor plecati la munca în strainatatea a crescut vertiginos, mai ales datorita disparitiei restrictiilor legate de obtinerea vizei. Pentru cea mai mare parte a românilor experienta înstrainarii de tara este una care tine de latura financiara, multi sperînd, astfel, sa poata cîstiga un salariu care sa le asigure lor, cît si copiilor ramasi în tara, un viitor cît mai linistit. Astfel, multi dintre români prefera sa plece în afara tarii pentru a munci pe salarii cu mult mai mici fata de nivelul calificarii lor, multi dintre ei, de exemplu profesori, ajungînd truditori pe cîmpurile din Spania la cules de capsuni. Dar cea mai numeroasa comunitate româneasca din afara tarii este cea din Italia, poate si din cauza usurintei deprinderii limbii italiene. Însa, ca întotdeauna, cum spune o vorba româneasca, "nu exista padure fara uscaturii" si, alaturi de românii care aleg sa munceasca cinstit, întrezarim si persoane certate cu legea. În consecinta, în urma producerii unor violente, cea mai mare parte din ele avîndu-i autori pe reprezentantii minoritatii tiganesti provenite din România, s-a întîmplat un fapt previzibil, si anume toti românii au ajuns sa fie catalogati ca fiind violenti, inadaptabili si cu predispozitie catre furt.
Ceea ce a devenit îngrijorator este atitudinea oficialitatilor italiene, printre care primarul capitalei italiene, Walter Veltroni, care a chemat la un miting împotriva românilor în data de 13 octombrie. Un alt exemplu, care arata psihoza creata în jurul prezentei românilor în Italia, îl reprezinta continutul unui mesaj e-mail primit de ambasada si consulatele României, în care conationalii nostri sînt amenintati, fatis, cu moartea. Iata ca profesorii nostri europeni pîna mai ieri într-ale "drepturilor si libertatilor omului", în integrarea minoritatilor, exemplele putînd continua, uita lectiile predate statelor europene surori mai sarace si trec la actiuni de forta, deocamdata doar verbal. Un moment de mult asteptat de români iata ca se petrece în aceste zile. Putem avea ocazia de a observa cum înteleg "democratii" sa rezolve o problema atît de spinoasa ca aceea a minoritatii tiganesti. Deocamdata avem o noua lectie de drepturi ale omului în care limbajul violent este în prima linie. Oare asa întelege Uniunea Europeana sa rezolve o problema acuta? Daca pîna mai ieri românii erau certati pentru faptul ca nu acorda destule libertati tiganilor, cînd de fapt autoritatile, ma refer la Politie, Jandarmerie sau Parchet, aveau o atitudine umila fata de tigani de frica europenilor bogati, acum realitatea este vazuta în oglinda, dar deformata. Nu întelegem de ce România trebuie avertizata cu clauza de salvgardare atîta timp cît rezolvarea problemei este în mîinile autoritatilor italiene.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.